Cine este reprezentantul legal al pacientului și ce poate decide

Reprezentantul legal al pacientului este persoana care are, potrivit legii, dreptul de a decide în numele lui atunci când acesta nu o poate face singur, de exemplu în cazul unui copil sau al unei persoane fără capacitate de decizie. El poate primi informații medicale și poate consimți la tratament, dar întotdeauna în interesul pacientului, nu după preferințele proprii.

Cine poate fi reprezentant legal

La un minor, reprezentanții sunt, de regulă, părinții sau tutorele numit. La o persoană adultă care, din cauza unei boli sau a unei afecțiuni, nu poate hotărî pentru sine, rolul revine celui desemnat prin hotărâre judecătorească sau prin alte forme prevăzute de lege, cum ar fi un tutore sau un curator.

Calitatea nu o capeți prin simpla rudenie sau prin faptul că îl însoțești la spital. Un soț, un copil adult sau un prieten apropiat nu devin automat reprezentanți, deși pot fi implicați în discuții cu acordul pacientului. Dacă ești în situația de a acționa ca reprezentant, ține la îndemână actul care dovedește calitatea ta, pentru că unitatea medicală îl poate cere.

Ce poate decide reprezentantul

Reprezentantul poate lua decizii privind îngrijirea medicală: poate cere informații despre diagnostic și tratament, poate accepta sau refuza o procedură, poate semna documentele de internare și poate da consimțământul informat pentru investigații sau intervenții. În aceste situații, medicul îi explică lui, pe înțeles, ce se propune, ce riscuri și ce alternative există.

Gândirea trebuie să fie ghidată de întrebarea „ce este cel mai bine pentru pacient?”, iar, dacă se cunosc, se țin cont și de dorințele exprimate de el mai înainte. Pentru un adult, aceasta înseamnă, de pildă, valorile și preferințele pe care le-a arătat când putea să le spună.

Unde se oprește rolul reprezentantului

Rolul se oprește acolo unde decizia ar contraveni interesului pacientului. Un reprezentant nu poate refuza, pe motive personale, un tratament necesar, iar când o astfel de decizie pune în pericol viața sau sănătatea, unitatea medicală poate sesiza autoritățile competente. Nici invers, medicul nu este obligat să facă ceea ce i se cere dacă solicitarea nu are justificare medicală.

Reprezentantul nu decide nici în locul pacientului atunci când acesta poate hotărî singur. O persoană cu capacitate deplină își exprimă singură voința, chiar dacă familia are altă părere. Dacă pacientul își recapătă capacitatea de decizie, de exemplu după o stare trecătoare de confuzie sau o anestezie, el este cel care hotărăște din nou.

Minorul are și el un cuvânt de spus

Chiar dacă decizia legală aparține părinților, un copil sau un adolescent trebuie ascultat și informat pe măsura vârstei și a puterii de înțelegere. O explicație simplă și sinceră reduce teama și ajută cooperarea la tratament. Pentru anumite situații, legea poate prevedea reguli speciale, de aceea merită întrebat personalul medical ce se aplică în cazul concret.

Ce se întâmplă în urgență

În urgențe, când viața pacientului este în pericol și nu se poate obține la timp consimțământul lui sau al reprezentantului, medicii pot acționa pentru a salva viața. Ulterior, reprezentantul este informat și se continuă îngrijirea cu implicarea lui. Principiul este că intervenția necesară nu se amână în așteptarea unei semnături atunci când timpul contează.

Reprezentantul legal și persoana desemnată sunt același lucru?

Nu sunt același lucru, iar diferența ajută la evitarea confuziilor. Persoana despre care pacientul spune că poate primi informații medicale despre el nu devine prin asta decident; ea este, de regulă, doar canalul prin care se transmit datele. Despre această variantă poți citi în materialul despre persoana desemnată să primească informații medicale. Regulile de păstrare a datelor sunt prezentate în ghidul despre confidențialitatea medicală.

Când pacientul are o dizabilitate, nu înseamnă automat că are nevoie de reprezentant. Multe persoane cu dizabilități iau singure deciziile, cu adaptările de comunicare necesare, iar detalii se găsesc în articolul despre pacientul cu dizabilități în spital. Pentru o privire de ansamblu asupra rolurilor și garanțiilor, vezi secțiunea Drepturi pacient.

Informațiile din acest text sunt generale și nu sunt consultanță juridică. Pentru situația ta concretă, discută cu un avocat sau cu serviciul de relații cu publicul al unității medicale.

Pe scurt

• Reprezentantul legal decide pentru pacientul care nu poate hotărî singur, de regulă un minor sau o persoană fără capacitate.
• Calitatea se dovedește prin acte; rudenia singură nu este suficientă.
• Decizia se ia în interesul pacientului, nu după preferințele reprezentantului.
• Minorii sunt ascultați și informați, chiar dacă semnează părinții.
• În urgență vitală, medicii pot acționa fără să aștepte consimțământul.

Întrebări frecvente

Soțul sau copilul adult este automat reprezentant legal?

Nu. Calitatea de reprezentant derivă din lege sau dintr-o hotărâre, nu doar din rudenie, iar în rest decide pacientul cu capacitate de exercițiu.

Poate reprezentantul să refuze un tratament necesar?

Nu pe motive personale. Dacă refuzul pune în pericol pacientul, unitatea medicală poate sesiza autoritățile competente pentru protejarea lui.

Ce acte pot fi cerute pentru a dovedi calitatea?

Depinde de caz: pentru minor, actele de identitate și, după situație, certificatul de naștere sau o hotărâre; pentru adulți, hotărârea prin care ai fost numit. Întreabă unitatea medicală ce documente acceptă.