Internarea în spital: ghid complet pentru pacienți

O internare în spital înseamnă, pe scurt, că rămâi sub supravegherea unei echipe medicale pentru investigații sau tratament care nu se pot face în ambulatoriu, adică la cabinet. Poate fi programată, cu o dată stabilită din timp, sau de urgență, atunci când problema de sănătate nu poate aștepta. În ambele cazuri, lucrurile merg mai ușor dacă știi ce acte îți trebuie, cum arată o zi pe secție și ce drepturi ai.

Ghidul de mai jos urmărește drumul unui pacient de la decizia de internare până la plecarea acasă: tipurile de internare, documentele, ziua primirii, viața în salon, familia, medicamentele, costurile și externarea. Fiecare etapă are și un articol dedicat, la care te trimitem pe parcurs. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc explicațiile medicului care te tratează; regulile concrete diferă de la un spital la altul. Dacă ai o problemă de sănătate gravă sau bruscă, sună la 112.

Ce înseamnă internarea și ce forme are

Internarea este primirea ta într-o secție a spitalului, cu un dosar medical deschis pe numele tău și cu un medic curant care răspunde de îngrijirea ta. Medicul curant este medicul care te are în grijă pe durata spitalizării, îți stabilește investigațiile și tratamentul și semnează documentele de externare.

În sistemul public din România, finanțat în mare parte prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), întâlnești de obicei următoarele forme:

Diferențele dintre o zi de tratament și o internare cu înnoptare sunt explicate detaliat în Spitalizarea de zi vs. internarea continuă: diferențe.

Cum ajungi la internare: trimitere, programare sau urgență

Calea obișnuită spre o internare programată trece prin medicul de familie sau prin medicul specialist din ambulatoriu, care îți dă un bilet de trimitere. În urgență, nu ai nevoie de trimitere: intri prin unitatea de primiri urgențe, iar decizia de internare se ia acolo.

Internarea programată

1. Medicul de familie sau specialistul constată că ai nevoie de investigații ori de tratament în spital.
2. Îți completează biletul de trimitere pentru internare, cu diagnosticul prezumtiv și specialitatea.
3. Contactezi secția sau biroul de internări și primești o dată; unele spitale fac și o consultație prealabilă.
4. În ziua stabilită te prezinți dimineața, de regulă, cu actele și bagajul.

Biletul de trimitere are o perioadă de valabilitate, așa că verifică data înainte de a te programa prea departe în timp. Dacă amâni internarea, anunță secția, ca locul să fie dat altcuiva.

Internarea din urgență

Dacă ajungi cu ambulanța sau singur la urgențe, ești evaluat mai întâi la triaj, unde se stabilește cât de repede trebuie văzut fiecare pacient. După investigații, medicul de urgență și medicul de specialitate din secție decid dacă rămâi internat. Etapele sunt descrise în Internarea prin UPU: ce se întâmplă după triaj.

Important: În situațiile de urgență medico-chirurgicală primești îngrijire indiferent dacă ești asigurat sau nu. Clarificarea actelor vine după ce situația este stabilizată.

Internarea fără trimitere sau ca pacient neasigurat

În afara urgențelor, fără bilet de trimitere sau fără calitatea de asigurat, serviciile pot fi tratate ca servicii la cerere, cu plată, conform tarifelor spitalului. Întreabă la biroul de internări ce variante ai și cere costurile în scris înainte de a decide.

Ce pregătești înainte de o internare programată

Pregătirea din timp îți scurtează formalitățile și îți ușurează primele ore pe secție. Merită să faci trei lucruri: să strângi actele, să faci bagajul și să notezi informațiile pe care medicul le va cere.

Actele și documentele medicale

Setul de bază cuprinde actul de identitate, cardul național de sănătate, biletul de trimitere și documentele medicale anterioare: scrisori medicale, rezultate de analize, CD-uri cu investigații imagistice. Lista completă, cu situațiile speciale (minori, cetățeni din alte state, persoane neasigurate), este în Actele necesare la internare: ce pregătești din timp.

Bagajul

Ia lucruri practice și puține: pijama sau haine comode, papuci care nu alunecă, articole de igienă, încărcător, ochelarii sau proteza auditivă, dacă le folosești. Lasă acasă bijuteriile și sumele mari de bani. O listă pe categorii găsești în Bagajul pentru spital: ce iei cu tine la internare.

Informațiile pe care le notezi

• medicamentele pe care le iei, inclusiv suplimentele și plantele;
• alergiile și reacțiile neplăcute avute la medicamente sau la anestezie;
• operațiile și internările anterioare;
• bolile cronice și medicii care te urmăresc;
• persoana de contact și numărul ei de telefon;
• întrebările pe care vrei să le pui medicului.

Despre felul în care prezinți medicamentele de acasă, citește Medicamentele proprii în spital: ce îi spui medicului.

Sfat: Pune toate actele într-un singur dosar cu buzunare și fă o copie a celor importante. Dacă te internezi din urgență, o rudă poate aduce dosarul fără să caute prin sertare.

Ziua internării, pas cu pas

În ziua internării treci printr-o serie de formalități administrative și apoi prin primirea pe secție, care durează de obicei câteva ore. Ordinea poate varia, dar etapele sunt asemănătoare în majoritatea spitalelor.

1. Biroul de internări: prezinți actul de identitate, cardul de sănătate și biletul de trimitere; se verifică electronic calitatea de asigurat.
2. Deschiderea dosarului: se completează foaia de observație clinică generală, documentul în care se notează tot ce se întâmplă cu tine pe durata internării.
3. Documentele de semnat: acordul pentru prelucrarea datelor, informarea despre regulamentul intern și, după caz, consimțământul pentru anumite investigații sau proceduri.
4. Primirea pe secție: asistenta te conduce în salon, îți arată patul, dulapul și soneria și îți măsoară tensiunea, pulsul și temperatura.
5. Brățara de identificare: multe spitale folosesc o brățară cu numele tău, ca să nu existe confuzii la tratament sau la investigații.
6. Discuția cu medicul: medicul de salon sau medicul curant îți ia anamneza, adică istoricul bolii, și te examinează.

Ce semnezi și ce înseamnă fiecare formular este explicat în Consimțământul informat: ce semnezi și ce înseamnă. Ai dreptul să citești documentele înainte de semnare și să pui întrebări.

Viața în salon: rutina zilnică

O zi în spital are un ritm destul de fix, organizat în jurul recoltărilor de dimineață, al vizitei medicale, al meselor și al administrării tratamentului. Programul exact diferă, dar schema de mai jos este orientativă pentru multe secții.

Medicul de gardă este medicul care asigură continuitatea îngrijirii după programul obișnuit, noaptea și în zilele libere. Dacă ți se face rău seara, asistenta îl anunță. Mai multe detalii despre primele ore pe secție și despre vizita medicală găsești în Prima zi în salon: rutina, vizita medicală și regulile.

Comunicarea cu echipa

Vizita medicală este cel mai bun moment pentru întrebări scurte, iar pentru discuții mai lungi poți cere o întâlnire separată cu medicul curant. Asistenta medicală este persoana pe care o vezi cel mai des: îți administrează tratamentul, îți urmărește starea și transmite medicului ce observă. Ce poți cere fiecăruia este explicat în Rolul asistentei medicale: ce poți întreba și ce poți cere și în Comunicarea cu medicul în spital: ghid pentru pacienți.

Drepturile tale pe durata internării

Ca pacient internat ai aceleași drepturi ca oricare pacient, prevăzute în principal de Legea drepturilor pacientului (Legea nr. 46/2003): dreptul la informare, la consimțământ, la confidențialitate, la demnitate și la îngrijiri de calitate. În practică, ele se traduc în câteva lucruri concrete.

• Informare: să afli ce investigații se fac, de ce, ce tratament primești și care sunt alternativele, într-un limbaj pe care îl înțelegi.
• Consimțământ: o intervenție medicală se face, în afara urgențelor, doar cu acordul tău, după ce ai fost informat.
• Refuz: poți refuza o investigație sau un tratament, după ce ți s-au explicat consecințele; detalii în Refuzul tratamentului: dreptul pacientului și limitele lui.
• Confidențialitate: datele tale medicale nu se comunică altor persoane fără acordul tău, cu excepțiile prevăzute de lege.
• Intimitate: examinările și îngrijirile intime se fac cu respectarea pudorii, de exemplu cu paravan.
• Acces la dosar: poți cere copii ale documentelor medicale, conform procedurii spitalului.

Imaginea de ansamblu asupra drepturilor tale este în Drepturile pacientului în România: ghid complet. Pentru copii, regulile au particularități, iar părinții au un rol aparte, explicat în Pacientul minor: drepturile copilului și rolul părinților.

Cui te adresezi când ceva nu merge

Cele mai multe probleme dintr-o internare se rezolvă prin dialog direct cu asistenta sau cu medicul curant. Când discuția nu ajută, există o ordine firească a pașilor.

1. Asistenta de salon sau asistenta-șefă, pentru probleme de îngrijire, curățenie, mese sau confort.
2. Medicul curant, pentru întrebări despre diagnostic, tratament și investigații.
3. Medicul-șef de secție, dacă nu primești explicații sau nu ești mulțumit de răspuns.
4. Conducerea spitalului, printr-o sesizare scrisă înregistrată; multe spitale au și un formular de feedback al pacientului.
5. Direcția de sănătate publică (DSP) a județului sau casa de asigurări, pentru probleme care țin de organizare sau de decontarea serviciilor.

Cum formulezi o sesizare și ce documente atașezi este explicat în Reclamația la spital: cui te adresezi și cum o formulezi. Pentru suspiciuni de greșeală medicală cu urmări serioase, discută și cu un avocat specializat în drept medical.

Familia: însoțitorii și vizitele

Familia te poate sprijini pe durata internării în două feluri: prin vizite, în programul stabilit de spital, sau, în anumite situații, prin prezența permanentă a unui însoțitor. Diferența contează, pentru că regulile sunt diferite.

Însoțitorul

Însoțitorul este persoana care rămâne alături de pacient zi și noapte, cu acordul spitalului. Situațiile tipice sunt copiii mici, persoanele cu dizabilități sau cu dependență mare și pacienții în stare gravă. În unele cazuri, cazarea și masa însoțitorului nu se plătesc, în altele spitalul percepe un tarif. Regulile sunt explicate în Însoțitorul pacientului în spital: reguli și drepturi.

Vizitele

Programul de vizită este fixat prin regulamentul intern și afișat la intrare sau pe pagina spitalului. Secțiile de terapie intensivă și perioadele cu infecții respiratorii frecvente au, de obicei, reguli mai stricte. Ce aduc vizitatorii și ce e bine să evite găsești în Vizitele la pacientul internat: ce trebuie să știi.

Informațiile pentru rude

Medicul poate discuta despre starea ta cu rudele doar cu acordul tău. Spune de la început cine sunt persoanele care pot primi informații, ca să nu existe neclarități. Pașii prin care familia obține informații sunt descriși în Informațiile despre o rudă internată: cum le obții.

Medicamentele, mesele și costurile

Pe durata unei internări continue cu calitate de asigurat, spitalul asigură, în principiu, investigațiile, tratamentul, cazarea și masa pentru afecțiunea pentru care ești internat. Există totuși câteva nuanțe pe care e bine să le cunoști.

Medicamentele

Medicamentele luate acasă nu se opresc și nu se continuă de capul tău. Prezinți lista medicului, iar el decide ce continui, ce întrerupi și ce primești de la spital. Nu lua pe ascuns medicamente aduse de acasă, pentru că pot interacționa cu tratamentul din spital.

Mesele și dieta

Spitalul îți oferă mesele conform unui regim stabilit de medic, de exemplu fără sare sau pentru diabet. Dacă familia îți aduce mâncare, întreabă întâi dacă ai voie să o consumi, mai ales înainte de investigații sau de o operație.

Ce se poate plăti

Atenție: Nu ești obligat să faci plăți neoficiale. Dacă ți se cere să cumperi materiale sau medicamente pentru tratamentul din spital, întreabă de ce și cere ca solicitarea să fie explicată de medicul curant. Pentru probleme nerezolvate, poți face o reclamație scrisă.

Externarea și ce urmează după ea

Externarea este momentul în care medicul curant decide că poți continua îngrijirea acasă sau în altă formă, iar tu primești documentele care spun ce s-a făcut și ce urmează. De obicei afli cu o zi sau două înainte, ca familia să se poată organiza.

La plecare primești, de regulă, scrisoarea medicală sau biletul de ieșire, rețeta, recomandările scrise, după caz certificatul de concediu medical și programarea la control. Verifică documentele înainte să pleci; lista completă este în Ziua externării: pașii și ce verifici înainte să pleci.

Dacă ai fost operat, recuperarea continuă acasă, iar ghidul Recuperarea după operație: ghid complet pentru acasă îți arată la ce să fii atent. Dacă internarea a fost pentru o intervenție chirurgicală programată, pregătirea ei este descrisă în Pregătirea pentru operație: ghid complet pentru pacienți.

Externarea la cerere

Poți cere să pleci înainte ca medicul să considere că ești pregătit. În acest caz ți se explică riscurile și semnezi că îți asumi decizia. Fă acest pas doar după o discuție sinceră cu medicul și, ideal, cu familia.

Ce iei cu tine din acest ghid

O internare devine mai ușor de parcurs când știi ce urmează. Pregătește actele și bagajul din timp, ține la îndemână lista medicamentelor și a alergiilor, află regulile secției și folosește vizita medicală pentru întrebări. Ai dreptul să fii informat, să fii întrebat înainte de proceduri și să primești documente clare la plecare.

De reținut:

• internarea programată pornește de la biletul de trimitere, cea de urgență de la triaj;
• actul de identitate, cardul de sănătate și documentele medicale anterioare sunt esențiale;
• medicamentele de acasă se discută cu medicul, nu se iau pe ascuns;
• familia primește informații medicale doar cu acordul tău;
• la externare verifici scrisoarea medicală, rețeta și programarea la control.