Cuprins 7 secțiuni
Analizele preoperatorii sunt investigațiile pe care le faci înainte de o operație programată, ca echipa medicală să știe în ce stare este organismul tău și să poată alege anestezia și tehnica în siguranță. Nu sunt un test pe care îl „treci” sau îl „pici”, ci o hartă a sănătății tale din acel moment. Un rezultat în afara limitelor nu înseamnă automat amânarea intervenției, ci poate însemna doar nevoia unui tratament sau a unei ajustări.
Textul explică, în termeni generali, ce se cere de obicei și de ce. Lista exactă o stabilesc chirurgul și anestezistul, deci ea poate diferi de ce citești aici.
De ce se fac analize înainte de operație?
Analizele se fac pentru a descoperi probleme care ar putea face anestezia sau operația mai riscante, dar care nu dau încă simptome. O anemie ușoară, o glicemie crescută sau o tulburare de coagulare pot trece neobservate în viața de zi cu zi, însă contează mult în sala de operație.
Rezultatele ajută la trei lucruri: alegerea tipului de anestezie, planificarea unor măsuri speciale (de exemplu, sânge disponibil pentru operații mari) și stabilirea momentului potrivit pentru intervenție. De aceea trebuie făcute înainte de consultul preanestezic, nu după el. Cum decurge consultul, vezi în Consultul preanestezic: ce întrebări primești și de ce.
Ce analize de sânge se cer de obicei?
Pachetul de bază cuprinde, în general, câteva analize de sânge care se repetă la majoritatea operațiilor. Fiecare răspunde unei întrebări simple.
| Analiza | Ce arată |
|---|---|
| Hemoleucograma | numărul de globule roșii, albe și trombocite; semnalează anemia sau o infecție |
| Coagulograma (de pildă timpul de protrombină) | cât de repede coagulează sângele, important pentru sângerare |
| Glicemia | nivelul zahărului din sânge, util pentru depistarea diabetului |
| Creatinina și ureea | cum funcționează rinichii, de care depinde eliminarea medicamentelor |
| Transaminazele | cum funcționează ficatul, care metabolizează multe medicamente |
| Ionograma | sodiul și potasiul, importante pentru ritmul inimii |
| Grupa de sânge și Rh | necesare dacă s-ar ajunge la transfuzie |
La unele spitale se adaugă teste pentru anumite infecții transmisibile prin sânge, pentru protecția pacienților și a personalului. Dacă ai o boală cronică, medicul poate cere și alte determinări.
Ce investigații în afară de sânge?
Pe lângă laborator, se cer investigații care privesc inima și plămânii. Ele se aleg în funcție de vârstă, de boli și de operație.
- EKG-ul (electrocardiograma) înregistrează activitatea electrică a inimii și poate depista tulburări de ritm sau semne de suferință a inimii; se cere frecvent peste o anumită vârstă sau la cei cu afecțiuni cardiace;
- radiografia pulmonară se cere mai ales la operații toracice, la fumători sau la cei cu boli respiratorii;
- ecografia cardiacă sau consultul cardiologic se adaugă dacă ai probleme de inimă sau dacă operația este amplă;
- spirometria, un test al respirației, apare la pacienții cu astm sau cu boală pulmonară cronică.
Un sfat practic: dacă ai făcut deja astfel de investigații pentru altă problemă, adu rezultatele la consult. Uneori sunt acceptate, alteori se repetă dacă au trecut prea multe luni.
Cât timp sunt valabile rezultatele?
Fiecare spital își stabilește singur perioada de valabilitate a analizelor, iar ea diferă între analize. De regulă, analizele de sânge sunt acceptate pentru un interval scurt înainte de operație, în timp ce alte investigații pot fi valabile mai mult timp. Cifrele exacte nu le găsești universal, ele sunt regula locală a unității.
Sfat: întreabă la programare, în scris dacă se poate, ce analize trebuie făcute, în ce interval înaintea operației și dacă le poți face la un laborator extern sau doar în spital. Așa eviți să le refaci.
Dacă operația se amână, de pildă cu câteva săptămâni, întreabă dacă rezultatele rămân valabile sau trebuie reluate. De asemenea, orice schimbare a stării tale (o răceală, febră, o infecție urinară) trebuie anunțată, indiferent de ce arătau analizele.
Cum te pregătești pentru recoltare?
Pentru multe analize de sânge se recomandă recoltarea dimineața, pe nemâncate, dar regulile depind de laborator. Poți bea apă, dacă nu ți s-a spus altfel. Dacă iei medicamente zilnic, întreabă dacă le iei înainte sau după recoltare, mai ales dacă ai diabet.
Ia cu tine actul de identitate și biletul de trimitere, dacă ai. Pentru analizele care se decontează, trimiterea poate veni de la medicul de familie, de la chirurg sau de la medicul de specialitate, iar regulile locale diferă. Actele necesare la internare sunt detaliate în Actele necesare la internare: ce pregătești din timp.
Ce faci dacă un rezultat iese în afara limitelor?
Un rezultat în afara limitelor nu e un verdict, ci un semn că trebuie lămurit ceva. Medicul poate repeta testul, poate cere un consult de specialitate (de exemplu la hematolog sau diabetolog) sau poate începe un tratament înainte de operație. Uneori operația se amână câteva zile sau săptămâni, pentru ca ea să se desfășoare în condiții mai bune.
Nu interpreta singur valorile după tabelele de pe internet, pentru că limitele diferă între laboratoare și între persoane. Cere medicului o explicație pe înțeles. Mai multe întrebări utile ai în Întrebările de pus chirurgului înainte de o operație, iar pașii generali de pregătire, în ghidul de pregătire pentru operație.
Întrebări frecvente
Trebuie să fiu la jeun pentru toate analizele?
Nu pentru toate. Pentru multe analize de sânge se recomandă recoltarea pe nemâncate, dar laboratorul îți spune precis. În caz de dubiu, întreabă înainte.
Pot folosi analizele făcute la alt laborator?
De obicei da, dacă sunt în perioada de valabilitate cerută de spital și conțin parametrii solicitați. Confirmă la programare, ca să nu fie respinse.
Se repetă analizele dacă operația se amână?
Depinde de cât timp trece și de regulile spitalului. Dacă ai depășit perioada de valabilitate, medicul poate cere reluarea lor.
Un EKG normal înseamnă că inima este sănătoasă?
Nu neapărat. EKG-ul arată activitatea electrică în momentul respectiv, iar medicul îl interpretează împreună cu istoricul tău și cu alte investigații.
Cine îmi explică rezultatele?
Medicul care îți cere analizele sau anestezistul, la consult. Poți cere o explicație simplă, fără termeni tehnici, și poți nota ce ți se spune.
