Cuprins 11 secțiuni
Consultul preanestezic este întâlnirea dinaintea operației în care medicul anestezist, numit în spitalele din România și medic ATI (anestezie și terapie intensivă), află tot ce are nevoie ca să îți administreze anestezia în siguranță. Întrebările lui par uneori fără legătură cu operația, dar fiecare are un motiv precis: sforăitul, un dinte mobil, o reacție a unei rude la o anestezie sau un supliment din plante pot schimba felul în care se pregătește echipa.
În acest articol afli când are loc consultul, ce întrebări primești și de ce, ce examinează medicul, ce documente aduci și ce poți întreba la rândul tău. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate, care se adaptează fiecărui pacient și fiecărei intervenții.
Ce este consultul preanestezic și cine îl face
Consultul preanestezic este evaluarea medicală făcută de medicul anestezist înaintea unei intervenții care necesită anestezie sau sedare. El are trei scopuri: să estimeze riscul anestezic, să aleagă împreună cu tine tipul de anestezie și să pregătească planul pentru ziua operației, inclusiv postul alimentar și medicamentele.
Medicul care te consultă nu este neapărat cel care va fi în sală în ziua intervenției. Ce discutați se notează însă în fișa de anestezie din dosarul tău, astfel încât colegul care te preia are aceleași informații. Dacă vrei să verifici un detaliu important, îl poți repeta în dimineața operației, când anestezistul din sală vine să se prezinte.
Consultul nu înlocuiește discuția cu chirurgul. Chirurgul răspunde de operație, anestezistul de anestezie, de controlul durerii și de siguranța funcțiilor vitale pe parcursul intervenției. Dacă vrei o imagine de ansamblu asupra tuturor etapelor, pornește de la ghidul complet de pregătire pentru operație.
Când și unde are loc
Momentul consultului depinde de organizarea spitalului și de tipul operației, dar el are loc întotdeauna înainte de intrarea în sală, cu excepția urgențelor în care evaluarea se face rapid, chiar înainte de intervenție.
| Situație | Când are loc de obicei consultul |
|---|---|
| Operație planificată, cu internare | în cabinetul de anestezie, cu zile înainte, sau în secție, cu o zi înainte |
| Spitalizare de zi | adesea în aceeași dimineață sau la o vizită anterioară în ambulatoriu |
| Pacient cu multe boli cronice | de preferat cu mai mult timp înainte, ca să fie timp pentru analize și consulturi suplimentare |
| Urgență | imediat înainte de operație, concentrat pe informațiile esențiale |
| Proceduri cu sedare (endoscopii, unele intervenții minore) | scurt, înainte de procedură, dar cu aceleași întrebări de bază |
Pentru o intervenție planificată, întreabă secția dacă trebuie să programezi separat consultul de anestezie și ce analize să ai la tine. Mulți pacienți descoperă abia la internare că lipsește un EKG sau un consult de cardiologie, iar operația se amână.
Întrebările despre sănătatea ta generală
Primul set de întrebări urmărește bolile pe care le ai sau le-ai avut, pentru că ele influențează felul în care organismul tolerează anestezia și stresul unei operații. Medicul va întreba, de obicei, despre:
- inimă și vase: hipertensiune, angină, infarct, aritmii, insuficiență cardiacă, stenturi, valve sau stimulator cardiac;
- plămâni: astm, bronșită cronică, BPOC, infecții respiratorii recente, oxigen la domiciliu;
- diabet: tipul de tratament și cât de bine este controlat;
- rinichi și ficat: boli cunoscute, dializă, valori modificate la analize;
- sistem nervos: accidente vasculare, epilepsie, boli neuromusculare;
- sânge: anemie, tulburări de coagulare, sângerări neobișnuite la extracții dentare sau tăieturi;
- reflux gastroesofagian, hernie hiatală: cresc riscul ca lichidul din stomac să urce spre căile respiratorii.
Capacitatea de efort
O întrebare care surprinde des este: „Câte etaje urci fără să te oprești?” sau „Poți merge repede o distanță scurtă?”. Ea oferă o estimare simplă a rezervei inimii și a plămânilor. Răspunde realist, nu cum ai vrea să fie; un răspuns prea optimist poate face ca o problemă să treacă neobservată.
Întrebările despre anestezii anterioare și familie
Medicul te va întreba dacă ai mai avut anestezii, de ce tip și cum ai trecut prin ele, pentru că experiența trecută este unul dintre cele mai bune indicii pentru viitor. Spune dacă ai avut:
- greață sau vărsături puternice după operație;
- trezire foarte grea, confuzie prelungită sau agitație;
- dificultăți la intubație, menționate de un medic sau scrise într-o scrisoare medicală;
- reacții alergice în timpul unei intervenții;
- probleme după o rahianestezie, cum ar fi o durere de cap specifică.
De ce contează rudele
Există reacții rare la anumite substanțe folosite în anestezie care se transmit în familie. Una dintre ele este hipertermia malignă, o reacție gravă, cu creșterea rapidă a temperaturii și rigiditate musculară, declanșată de unele anestezice. Dacă știi că o rudă de sânge a avut o problemă gravă și neobișnuită la anestezie, spune-o, chiar dacă nu cunoști detaliile. Echipa poate alege substanțe care evită riscul.
Sfat: Dacă ai scrisori medicale de la operații anterioare, adu-le. Uneori ele conțin informații prețioase pentru anestezist, de exemplu că intubația a fost dificilă, pe care tu nu le-ai aflat niciodată.
Medicamentele, alergiile și obiceiurile
Anestezistul are nevoie de lista completă a tot ce iei, pentru că unele medicamente interacționează cu substanțele anestezice sau cresc riscul de sângerare. Lista trebuie să includă și produsele luate fără rețetă, suplimentele și ceaiurile medicinale.
Medicul te va întreba de asemenea despre:
- Alergii: la medicamente (în special antibiotice și analgezice), la latex, la dezinfectante, la plasturi, la anumite alimente; descrie reacția avută, nu doar numele substanței.
- Fumat: țigări clasice, electronice sau tutun încălzit; de cât timp și cât fumezi.
- Alcool: cantitatea reală, pe săptămână; consumul mare influențează ficatul și reacția la medicamente.
- Alte substanțe: anumite droguri recreaționale pot interacționa periculos cu anestezicele; medicul păstrează confidențialitatea, scopul întrebării este siguranța ta.
- Sarcina: la femeile de vârstă fertilă, posibilitatea unei sarcini schimbă multe decizii.
Medicul îți va spune ce medicamente continui, ce oprești și când le reiei. Unele se iau în dimineața operației cu o gură de apă, altele se opresc cu zile înainte. Notează instrucțiunile și, odată internat, procedează cum este explicat în ghidul despre medicamentele proprii în spital.
Examinarea fizică și căile respiratorii
Examinarea de la consultul preanestezic este scurtă, dar țintită: medicul ascultă inima și plămânii, măsoară tensiunea și pulsul și, mai ales, evaluează căile respiratorii, adică drumul pe care aerul ajunge în plămâni și pe care, la nevoie, se pune un tub de respirație.
Ce poate examina și de ce:
| Ce verifică | De ce |
|---|---|
| Cât de larg deschizi gura | spațiul necesar pentru a introduce dispozitivele de respirație |
| Ce vede în fundul gâtului când scoți limba | o estimare a dificultății intubației (clasificarea Mallampati) |
| Mobilitatea gâtului | poziționarea capului în timpul anesteziei |
| Dinții, coroanele, protezele | riscul ca un dinte mobil să se rupă sau să fie aspirat |
| Greutatea și înălțimea | calculul unor medicamente, poziționarea, riscul de apnee în somn |
| Venele brațelor | unde se va pune branula |
| Spatele, dacă se discută rahianestezia | dacă locul de puncție este accesibil |
Sforăitul și apneea în somn
Medicul te poate întreba dacă sforăi puternic, dacă te trezești obosit sau dacă cineva a observat că faci pauze de respirație în somn. Apneea obstructivă în somn este o afecțiune în care căile respiratorii se închid repetat în timpul somnului. Ea influențează anestezia și supravegherea de după, așa că, dacă folosești un aparat de respirat noaptea (CPAP), adu-l la spital.
Clasa de risc anestezic
La finalul evaluării, anestezistul îți încadrează starea generală într-o clasă de risc, de cele mai multe ori după clasificarea ASA, un sistem folosit internațional și creat de Societatea Americană a Anesteziologilor. Ea descrie starea de sănătate generală, nu riscul operației în sine.
| Clasa ASA | Descriere simplificată |
|---|---|
| ASA I | persoană sănătoasă |
| ASA II | boală generală ușoară, bine controlată |
| ASA III | boală generală severă, care limitează activitatea |
| ASA IV | boală severă care reprezintă o amenințare constantă pentru viață |
| ASA V | pacient în stare critică, care nu ar supraviețui fără operație |
| ASA VI | donator de organe în moarte cerebrală |
O clasă mai mare nu înseamnă că operația nu se poate face, ci că echipa trebuie să se pregătească mai atent: monitorizare suplimentară, pat la terapie intensivă rezervat după operație, alt tip de anestezie. Poți întreba în ce clasă ai fost încadrat și ce înseamnă asta pentru tine.
Planul anestezic și acordul tău
Pe baza discuției, anestezistul îți propune tipul de anestezie potrivit pentru intervenție și pentru starea ta: generală, regională (rahianestezie, peridurală, blocuri de nervi), locală cu sedare sau combinații. Avantajele și limitele fiecăreia sunt descrise în Tipurile de anestezie: generală, regională și locală.
În această etapă primești și:
- instrucțiunile exacte de post, cu orele pentru alimente și pentru lichide limpezi, explicate pe larg în Postul înainte de operație: de ce este obligatoriu;
- indicațiile pentru medicamentele din dimineața operației;
- informații despre controlul durerii după operație;
- eventual o premedicație pentru seara dinainte sau pentru dimineața intervenției.
La final, ți se cere să semnezi un consimțământ pentru anestezie, separat de cel pentru operație în multe spitale. Ai dreptul să primești explicații înainte să semnezi și să pui întrebări despre riscuri. Cum citești un astfel de formular găsești în Consimțământul informat: ce semnezi și ce înseamnă.
Important: Nu ascunde nimic de teamă că operația va fi amânată. O informație omisă poate crește riscurile în sală, iar o amânare pentru stabilizarea unei boli este o măsură de siguranță.
Ce aduci și ce întrebi tu
Un consult preanestezic bine pregătit durează mai puțin și este mai util, pentru că medicul are toate informațiile la îndemână. Pune într-un plic sau dosar:
- actul de identitate și documentele de internare;
- lista completă de medicamente, cu denumire și concentrație;
- scrisorile medicale și biletele de externare anterioare;
- analizele, EKG-ul și consulturile de specialitate cerute;
- aparatul CPAP sau orice dispozitiv medical folosit acasă, dacă ți se cere.
Dacă observi simptome care vin și pleacă (palpitații, amețeli, lipsă de aer la efort), notează-le din timp, cu dată și durată; un model de notițe găsești în Jurnalul de simptome: cum îl ții și de ce îl ajută pe medic.
Întrebări utile pentru anestezist:
- Ce tip de anestezie îmi recomandați și de ce?
- Există variante, și care sunt diferențele pentru mine?
- Ce simt și ce se întâmplă imediat după ce mă trezesc?
- Cum va fi controlată durerea după operație?
- Ce medicamente iau în dimineața operației și pe care le opresc?
- Până la ce oră pot mânca și bea?
Mai multe idei, inclusiv pentru discuția cu chirurgul, găsești în Întrebările de pus chirurgului înainte de o operație.
Ideile principale despre consultul preanestezic
Consultul preanestezic este momentul în care anestezistul își face o imagine completă despre sănătatea ta, ca să aleagă tipul de anestezie și să pregătească echipa pentru orice situație. Partea ta este să răspunzi complet și sincer, să aduci documentele și lista de medicamente și să întrebi tot ce nu înțelegi.
Pe scurt:
- consultul are loc înainte de orice operație planificată, de la câteva zile până la câteva ore înainte;
- întrebările despre boli, anestezii anterioare, familie, medicamente și obiceiuri au fiecare un motiv de siguranță;
- examinarea căilor respiratorii și a dinților pregătește momentul anesteziei;
- clasa ASA descrie starea ta generală și ajută echipa să se organizeze;
- primești instrucțiuni de post și de medicație pe care le respecți exact;
- dacă starea ta se schimbă după consult, anunți secția înainte de operație, iar pentru simptome grave sunați la 112.
Întrebări frecvente
Pot refuza un anumit tip de anestezie?
Da, ai dreptul să accepți sau să refuzi o metodă propusă, după ce ai primit explicații. Anestezistul îți va spune ce alternative există pentru operația ta și ce implicații are alegerea.
De ce mă întreabă anestezistul despre alcool și droguri?
Pentru că pot schimba felul în care organismul reacționează la anestezice și la medicamentele pentru durere. Informația este confidențială și folosită doar pentru siguranța ta.
Trebuie să repet consultul dacă operația se amână?
Uneori da. Dacă amânarea este lungă sau starea de sănătate s-a schimbat, evaluarea și unele analize pot fi refăcute.
Anestezistul care mă consultă este și cel din sală?
Nu întotdeauna. Informațiile din consult sunt trecute în fișa de anestezie, iar medicul din sală le citește și se prezintă de regulă înainte de intervenție.
Ce fac dacă îmi amintesc ceva important după consult?
Spune asistentei sau medicului din secție cât mai repede, iar în dimineața operației repetă informația anestezistului din sală.
