Descrierea durerii în fața medicului: cuvinte care ajută

Descrierea durerii este una dintre cele mai importante informații pe care le poți oferi unui medic, pentru că durerea nu poate fi măsurată cu un aparat la fel de ușor ca tensiunea sau temperatura. Singura sursă este povestea ta. O descriere clară poate orienta investigațiile și poate scurta drumul până la un diagnostic.

Problema este că durerea e greu de pus în cuvinte. Spunem „mă doare tare” sau „e ceva ciudat”, iar medicul rămâne cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Soluția este un mic vocabular și o ordine a ideilor. Materialul are caracter general și nu pune diagnostice; pentru orice durere persistentă sau neobișnuită cere un consult. Pentru ansamblul discuției cu medicul, vezi ghidul comunicării cu medicul în spital.

Ce repere îi dau medicului despre durere?

Cele șase repere ale durerii sunt localizarea, caracterul, intensitatea, durata, factorii declanșatori și factorii de ameliorare. Medicii le parcurg în aproape orice consult, pentru că împreună formează un fel de „amprentă” a durerii.

Dacă ții o evidență zilnică, vezi modelul din articolul despre jurnalul de simptome.

Cum arăți locul exact al durerii?

Arăți locul cu un deget, nu cu toată palma, și spui dacă durerea rămâne pe loc sau se mută. Medicul poate deosebi o durere localizată (într-un punct precis) de una iradiată (care se întinde, de exemplu de la piept spre braț sau de la spate spre picior).

În loc de „mă doare burta”, încearcă o descriere mai precisă: „în jurul buricului” sau „sub coastele din dreapta”. Dacă nu poți preciza, spune și asta: „difuză, nu o pot indica cu degetul.” Chiar și o durere imprecisă este o informație.

Ce cuvinte descriu cel mai bine felul durerii

Felul durerii se descrie cel mai bine prin comparații simple pe care medicul le recunoaște ca tipare. Nu există cuvinte „greșite”, dar unele sunt mai informative decât altele.

• înțepătoare: ca un ac, de obicei scurtă și bine localizată;
• arsură: caldă, usturătoare, des întâlnită în suprafața pielii sau în partea superioară a abdomenului;
• presiune sau strângere: ca o greutate pe piept sau o menghină în jurul capului;
• pulsatilă: bate odată cu pulsul;
• colicativă: vine în valuri, cu pauze între ele;
• surdă: constantă, greu de definit, uneori de fond.

Dacă ți-e greu, spune ce nu poți face din cauza ei: „nu pot dormi pe partea stângă”, „mă opresc la jumătatea scărilor”. Efectul asupra vieții de zi cu zi este adesea mai grăitor decât orice adjectiv.

Atenție: O durere în piept cu senzație de strângere, însoțită de lipsă de aer, transpirații sau amețeală, nu se rezolvă prin consult programat. Sună la numărul unic de urgență 112.

Cum folosești scala durerii de la 0 la 10?

Scala durerii este o riglă imaginară pe care 0 înseamnă „fără durere”, iar 10 „cea mai puternică durere pe care ți-o poți închipui”. Medicii și asistentele o folosesc în spitale pentru a urmări dacă tratamentul funcționează.

Câteva sfaturi pentru o notare corectă:

1. nu te compara cu alți pacienți; scala este a ta;
2. dă o notă pentru durerea de acum și una pentru cea mai mare intensitate din ultimele zile;
3. nu te teme să dai o notă mare dacă așa o simți, nici nu exagera pentru a fi luat în serios;
4. mai folositoare decât o notă izolată este o notă repetată: „ieri 6, azi 4”.

Pentru copii mici există scale cu fețe, de la zâmbet la plâns. Adulții cu dificultăți de exprimare pot folosi aceleași imagini. După o operație, controlul durerii este o parte normală a îngrijirii, cum se vede în articolul despre durerea după operație în spital.

Ce contează în timp: tiparul zilei

Tiparul zilei arată când apare durerea și cum se schimbă pe parcursul a 24 de ore. Medicul va întreba dacă te trezește noaptea, dacă e mai rea dimineața sau dacă apare după mese ori după efort.

Notează și ce făceai înainte: ai mâncat, ai stat mult în aceeași poziție, ai ridicat greutăți, ai fost stresat. Un detaliu aparent banal, cum ar fi o durere care dispare când te lași pe spate, poate fi tocmai ce îi trebuie medicului.

Durerea cronică și durerea acută

Durerea acută apare brusc și are o cauză care se poate identifica, iar durerea cronică persistă luni de zile. Pentru cea cronică, medicul vrea să afle cum îți afectează somnul, dispoziția și activitățile, nu doar intensitatea. Dacă te simți neînțeles, merită să citești cum se rezolvă neînțelegerile cu personalul medical.

Ce nu spui, de fapt, medicului

Mulți pacienți se abțin din motive de politețe sau de frică: nu spun că tratamentul nu ajută, că dau note mici ca să nu deranjeze sau că durerea îi sperie. Un medic nu poate ajusta o schemă pe care o crede eficientă.

Spune direct: „Pastila aceasta mă ajută doar două ore.” Informația aceasta este valoroasă. De asemenea, menționează orice calmant luat fără rețetă, pentru că acesta poate schimba tabloul și poate interacționa cu tratamentul. Pentru lista completă de ce comunici despre medicamente, vezi materialul despre medicamentele proprii în spital.