Siguranța pacientului: ce verifici tu în spital

Siguranța pacientului înseamnă totalitatea măsurilor prin care spitalul și tu evitați greșelile și complicațiile care s-ar putea preveni: confuzia între pacienți, medicamentul greșit, infecția, căderea din pat. Majoritatea incidentelor nu apar din rea-intenție, ci din oboseală, grabă sau comunicare incompletă. Tocmai pentru că nimeni nu e imun la astfel de scăpări, un pacient atent este un filtru în plus.

Nu e vorba să îți faci din spitalizare un exercițiu de control. Câteva gesturi repetate la momentele potrivite sunt suficiente, iar un personal bun le primește ca pe un semn de implicare, nu ca pe o jignire.

Cum te identifică echipa și ce poți verifica tu?

Identificarea corectă a pacientului este prima barieră împotriva confuziilor, iar la ea poți contribui direct. De regulă, la internare primești o brățară cu numele și alte date de identificare, iar înaintea unei proceduri, a unei analize sau a administrării unui medicament, personalul ar trebui să îți verifice identitatea.

Ce poți face:

• verifici că datele de pe brățară sunt corecte (nume, data nașterii) și anunți imediat dacă există o greșeală;
• spui singur numele când ești întrebat, în loc să răspunzi doar „da” la numele citit de cineva;
• nu schimbi paturi, saloane sau haine cu alți pacienți fără să anunți;
• în cazul în care două persoane din salon au nume asemănătoare, atrage politicos atenția personalului.

Aceste gesturi par mici, dar confuziile de identitate sunt un tip de eroare clasic în orice sistem medical din lume.

Ce întrebi despre medicamente?

Cea mai simplă regulă este să întrebi, la fiecare administrare nouă sau diferită, ce medicament primești și pentru ce. Nu e nevoie să cunoști numele pe de rost; este suficient să observi dacă pastila sau perfuzia arată altfel decât ieri și să spui asta.

Pentru tratamentele pe care le iei de acasă și pe care medicul trebuie să le cunoască, vezi ce spui despre medicamentele proprii. Iar alergiile, care schimbă complet alegerea medicamentelor, sunt tratate pe larg în articolul despre alergii înainte de anestezie.

Sfat: ține pe telefon sau pe o foaie lista ta de medicamente, alergii și boli cronice. Personalul o poate verifica în câteva secunde, iar tu nu depinzi de memorie într-un moment de stres.

De ce contează igiena mâinilor?

Igiena mâinilor este una dintre cele mai eficiente măsuri împotriva infecțiilor asociate asistenței medicale, adică a celor pe care le poți căpăta în timpul sau din cauza îngrijirii. Mâinile personalului și ale vizitatorilor sunt principalul mijloc prin care microbii trec de la un pacient la altul.

Te poți implica astfel:

1. Te speli sau îți dezinfectezi mâinile des, mai ales după toaletă, înainte de masă și înainte de a atinge o plagă sau un pansament.
2. Ceri vizitatorilor să facă același lucru la intrarea în salon.
3. Nu ezita să întrebi politicos dacă personalul și-a dezinfectat mâinile înainte de un gest invaziv. Mulți profesioniști apreciază asta.
4. Raportezi imediat dacă un pansament este ud, murdar sau desprins.

În plus, dacă ai o plagă operatorie, învață din timp cum o urmărești; găsești detalii practice în articolul despre îngrijirea plăgii acasă.

Cum previi căderile și alte accidente?

Căderile sunt printre cele mai frecvente accidente ale pacienților internați, mai ales la vârstnici, după medicamente care amețesc sau după operații. Un pat prea înalt, o podea umedă sau încălțăminte nepotrivită sunt cauze obișnuite.

Reguli de bun-simț:

• ridică-te lent din pat, stând întâi câteva momente pe marginea lui;
• poartă papuci cu talpă antiderapantă, nu șosete;
• cere ajutor dacă te simți amețit, în loc să încerci să ajungi singur la toaletă;
• ține soneria și obiectele de care ai nevoie la îndemână;
• anunță personalul dacă observi un obstacol sau o podea udă pe hol.

Legat de acest aspect, mobilizarea după operație are propria ei regulă: te ridici treptat și, la început, cu sprijin.

Când anunți echipa că ceva nu este în regulă?

Orice schimbare față de ce ți se spusese merită menționată imediat: durere nouă sau mai intensă, febră, frisoane, greață persistentă, dificultăți de respirație, roșeață sau secreție la plagă, amorțeală, reacție pe piele după un medicament. Nu aștepta vizita de dimineață dacă lucrurile se schimbă brusc. Folosești sonerie, anunți asistenta sau ceri medicul de gardă.

De asemenea, dacă ai un presentiment că ceva nu se potrivește, spune-l. Ești cel mai bun martor al propriului corp, iar o observație care se dovedește fără motiv nu produce niciun rău, pe când una ignorată poate costa.

Ce rol au familia și însoțitorul?

Un însoțitor atent poate observa lucruri pe care tu nu le sesizezi în starea ta, de la un pansament desprins la o schimbare de comportament. De aceea, regulile de însoțire contează și pentru siguranță; le poți consulta în articolul despre însoțitorul pacientului. Mai mult despre cadrul general al drepturilor și responsabilităților tale găsești în ghidul principal al categoriei.