Mobilizarea după operație: de ce contează să te ridici

Mobilizarea după operație înseamnă să începi să te miști, să te ridici și să mergi cât mai curând după intervenție, în limitele stabilite de echipa medicală. Pare paradoxal, pentru că instinctul spune că odihna completă vindecă mai repede. În realitate, pentru cei mai mulți pacienți, statul nemișcat în pat crește riscul de complicații serioase, iar mișcarea treptată este una dintre cele mai eficiente măsuri de recuperare.

Acest ghid explică ce se întâmplă în corp când stai prea mult întins, cum arată primii pași în spital, ce exerciții poți face din pat, cum te ridici fără să tensionezi plaga și cum crești activitatea acasă. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate: unele operații au restricții precise, pe care doar chirurgul ți le poate da.

Ce se întâmplă în corp când stai prea mult în pat

Imobilizarea prelungită afectează aproape toate sistemele organismului, iar efectele apar mai repede decât crezi. Mobilizarea precoce, adică mișcarea începută în primele ore sau zile după intervenție, contracarează aceste efecte.

Tromboza venoasă profundă este formarea unui cheag într-o venă profundă, de obicei la nivelul gambei sau al coapsei. Dacă o parte din cheag se desprinde și ajunge la plămâni, apare embolia pulmonară, o urgență medicală. De aceea, multe echipe medicale combină mobilizarea cu alte măsuri de prevenire, cum sunt ciorapii compresivi sau un tratament anticoagulant, stabilite individual.

Atelectazia este închiderea unor mici zone din plămân, care nu mai primesc aer. Apare frecvent după anestezie și după operațiile pe abdomen sau torace, când durerea te face să respiri superficial. Mersul și exercițiile de respirație o previn.

Primii pași în spital: cum arată mobilizarea precoce

În multe tipuri de operații, echipa medicală te ajută să te ridici la marginea patului sau să faci câțiva pași chiar în ziua intervenției sau în ziua următoare. Momentul exact depinde de operație, de anestezie, de tensiune și de cum te simți.

Cine te ajută

• asistenta medicală, care îți verifică tensiunea și te însoțește la primii pași;
• infirmiera, la ridicare, la mersul la baie, la schimbarea poziției;
• kinetoterapeutul, în secțiile în care există, mai ales după operațiile ortopedice;
• un însoțitor, dacă regulamentul spitalului permite, după instrucțiunile personalului.

Rolul asistentei în această etapă și ce îi poți cere sunt descrise în Rolul asistentei medicale: ce poți întreba și ce poți cere.

Durerea nu trebuie să te țină în pat

Mobilizarea este mai ușoară când durerea e controlată. Dacă te doare prea tare ca să te ridici, spune-i asistentei înainte de exercițiu, nu după. Echipa poate ajusta tratamentul, cum explicăm în Durerea după operație: cum este controlată în spital. Scopul nu este să nu simți nimic, ci să poți respira adânc, tuși și merge.

Atenție: Prima ridicare se face întotdeauna cu cineva lângă tine. După anestezie, după repaus și cu unele medicamente, tensiunea poate scădea brusc la ridicare, iar amețeala poate duce la cădere.

Exercițiile pe care le poți face din pat

Chiar înainte să te ridici, câteva exerciții simple, făcute din pat, pun în mișcare circulația și plămânii. Întreabă echipa care dintre ele sunt potrivite pentru operația ta și de câte ori să le repeți.

Exerciții pentru circulație

1. Pomparea gleznelor: îndreaptă vârfurile picioarelor spre tine, apoi împinge-le în jos, ca pe o pedală.
2. Cercuri cu gleznele: rotește ușor laba piciorului într-un sens, apoi în celălalt.
3. Contracția coapselor: apasă genunchiul în saltea, ține câteva secunde, relaxează.
4. Contracția fesierilor: strânge fesele, ține, relaxează.

Exerciții de respirație

1. Așază-te cât mai drept, cu sprijin la spate.
2. Inspiră lent, adânc, pe nas, umplând baza plămânilor.
3. Ține aerul câteva secunde.
4. Expiră lent, pe gură.
5. După câteva repetări, tușește controlat, ținând o pernă peste plagă.

Unele spitale folosesc un spirometru stimulativ, un dispozitiv mic în care inspiri pentru a ridica o bilă sau un piston. El îți arată vizual cât de adânc respiri și te motivează. Dacă ai primit unul, folosește-l cum ți s-a arătat și ia-l acasă, dacă ți s-a recomandat.

Sfat: Leagă exercițiile de un reper fix, de exemplu reclamele de la televizor sau începutul fiecărei ore. Un ritm regulat contează mai mult decât un singur set lung.

Cum te ridici corect din pat fără să tensionezi plaga

Ridicarea pe o parte, numită uneori „ridicarea în bloc”, reduce tensiunea pe abdomen și pe incizie și este recomandată după multe operații. Iată pașii generali:

1. Îndoaie genunchii, cu tălpile pe saltea.
2. Rostogolește-te pe o parte, ca un buștean, fără să răsucești trunchiul.
3. Lasă picioarele să coboare ușor peste marginea patului.
4. Împinge-te în sus cu brațele, ajungând în poziție șezândă.
5. Stai așezat un minut, cu tălpile pe podea, și respiră liniștit.
6. Dacă nu ai amețeli, ridică-te sprijinindu-te de pat sau de cadru, cu cineva alături.

Pentru culcare, faci pașii în ordine inversă. După operațiile pe coloană, pe șold sau pe torace pot exista reguli diferite, așa că urmează instrucțiunile specifice primite.

Dispozitivele de sprijin

Cum obții un dispozitiv medical și cine îl poate recomanda afli de la medicul curant sau de la medicul de familie; condițiile de decontare prin casa de asigurări se stabilesc prin reglementările în vigoare.

Cum crești mersul și activitatea acasă

Acasă, regula de bază este progresia treptată: puțin și des, apoi ceva mai mult, fără salturi bruște. Corpul tău îți spune cât poți, dar oboseala ușoară nu este un motiv să renunți.

Un exemplu de progresie generală

Tabelul nu înlocuiește indicațiile chirurgului. După o protezare de șold, de exemplu, există mișcări interzise o perioadă; după o operație de hernie, ridicarea greutăților e limitată. Revenirea la activități mai solicitante, inclusiv la condus și la sport, este tratată în Revenirea la activitățile zilnice după o operație.

Semne că ai exagerat

• durerea crește mult după efort și nu cedează după odihnă;
• apare o umflătură nouă la nivelul plăgii;
• te simți epuizat a doua zi;
• ai amețeli sau respiri greu.

În aceste situații, reduci ritmul și, dacă simptomele persistă, suni medicul.

Prevenirea căderilor în primele săptămâni

Căderile sunt unul dintre cele mai frecvente accidente după externare, mai ales la vârstnici și la cei care iau medicamente care dau somnolență. O cădere poate deschide plaga, poate produce o fractură și poate prelungi mult recuperarea.

• lasă lumina aprinsă noaptea pe drumul spre baie;
• poartă papuci închiși, cu talpă antiderapantă;
• scoate covorașele mobile și cablurile de pe jos;
• ridică-te lent, în etape, mai ales dimineața;
• folosește barele de sprijin și dispozitivele recomandate.

Dacă îngrijești un părinte în vârstă, citește și Vârstnicul după spitalizare: cum îl ajuți acasă, unde găsești o listă detaliată de măsuri pentru casă.

Când mobilizarea trebuie oprită sau amânată

Există situații în care medicul cere repaus sau limitează mișcarea pentru o perioadă, iar atunci regula generală nu se aplică. Respectă întotdeauna restricțiile scrise în scrisoarea medicală.

Oprește efortul și cere ajutor dacă apar:

• durere în piept sau lipsă bruscă de aer: suni imediat la 112;
• leșin sau confuzie bruscă: suni la 112;
• o gambă umflată, caldă, dureroasă, mai ales doar pe o parte: suni medicul urgent;
• sângerare din plagă: apeși cu o compresă curată și ceri ajutor.

Lista completă a acestor semne este în Semnele de alarmă după externare: când revii la medic.

Pe scurt despre mobilizarea de după operație

Mișcarea după operație este o parte a tratamentului, nu un efort de evitat. Exercițiile din pat, ridicarea corectă, primii pași cu sprijin și creșterea treptată a activității reduc riscul de cheaguri, de probleme pulmonare și de pierdere a forței. Restul pașilor de după externare sunt adunați în Recuperarea după operație: ghid complet pentru acasă, iar dacă ai nevoie de un program structurat, vezi Recuperarea medicală și kinetoterapia după spitalizare.

De reținut:

• ridică-te cât mai devreme, dar doar cu acordul echipei și cu cineva lângă tine;
• fă exercițiile de gleznă și de respirație de mai multe ori pe zi;
• ridică-te din pat pe o parte, fără răsucirea trunchiului;
• crește mersul treptat, puțin și des;
• previne căderile prin măsuri simple în casă;
• durerea în piept sau lipsa de aer înseamnă 112.