Cuprins 7 secțiuni
Exercițiile de respirație după operație sunt mișcări simple, făcute cu plămânii, care îi ajută să se deschidă complet și să elimine secrețiile adunate în timpul anesteziei. Par un detaliu minor, dar sunt printre cele mai ieftine și mai eficiente măsuri de prevenție a complicațiilor pulmonare. Chiar dacă ai plecat acasă, ele rămân utile încă o perioadă. Pentru imaginea de ansamblu a perioadei de după externare, vezi ghidul recuperării după operație.
În cele ce urmează vezi de ce plămânii au nevoie de ajutor după operație, cum se face respirația profundă, cum tușești fără durere și când respirația devine un motiv de control. Sunt informații generale și nu înlocuiesc instrucțiunile primite de la asistent sau de la kinetoterapeut.
De ce au plămânii nevoie de exerciții după operație?
Plămânii au nevoie de exerciții deoarece, după anestezie și în repaus, respirația devine superficială, iar unele zone se închid și adună secreții. Fenomenul se numește atelectazie: mici sacule de aer din plămân, alveolele, se strâng și nu mai participă la schimbul de oxigen.
Cauzele sunt:
- efectul anesteziei generale; mai multe despre ea în tipurile de anestezie
- durerea, care te face să respiri mic și scurt
- statul mult culcat pe spate
- fumatul, care lasă căile respiratorii iritate
- afecțiunile pulmonare preexistente, de pildă astmul sau bronhopneumopatia cronică
Atelectazia, lăsată să persiste, poate favoriza o infecție pulmonară. Tocmai de aceea echipa medicală îți recomandă să respiri profund și să te ridici cât mai repede, în același spirit cu mobilizarea după operație.
Cum faci respirația profundă, pas cu pas?
Respirația profundă înseamnă să umpli lent plămânii, apoi să eliberezi aerul fără grabă. Poți s-o faci așezat, în pat cu spatele ridicat sau pe un scaun.
- Așază-te comod, cu umerii relaxați. Dacă ai plaga pe abdomen, sprijină palma sau o pernă mică pe zonă.
- Inspiră lent pe nas, cinci-șase secunde, lăsând pieptul și burta să se umfle ușor.
- Ține aerul două-trei secunde, dacă nu te amețește.
- Expiră încet pe gură, ca și cum ai sufla într-o lumânare, cinci-șase secunde.
- Repetă de cinci-zece ori, apoi odihnește-te.
Fă seria la una-două ore cât ești treaz, în primele zile, apoi mai rar. Dacă amețești, oprește-te și respiră normal.
Sfat: pune o alarmă discretă pe telefon sau fă exercițiul în pauzele reclamelor, ca să nu uiți.
Spirometrul incentiv: ce este și când îl folosești?
Spirometrul incentiv este un dispozitiv mic, din plastic, care îți arată cât de adânc inspiri și te motivează să ajungi mai departe. Mulți pacienți îl primesc în spital, mai ales după operații pe torace sau abdomen, iar unii îl duc și acasă.
Tehnica obișnuită:
- ții dispozitivul vertical
- expiri normal, apoi pui piesa bucală între buze
- inspiri lent și constant, astfel încât indicatorul să urce
- ții respirația câteva secunde, apoi expiri
- repeți de zece ori, la una-două ore
Dacă nu ai spirometru, respirația profundă descrisă mai sus are același scop. Întreabă asistenta sau kinetoterapeutul dacă dispozitivul ți se potrivește; rolul lor este explicat și în rolul asistentei medicale.
Cum tușești corect, fără să te doară plaga?
Tusea este un mecanism de curățare a căilor respiratorii, deci nu trebuie suprimată, ci făcută cu sprijin. Dacă ai o incizie pe torace sau pe abdomen, tusea trage de plagă și poate speria, iar pacienții se abțin, tocmai când ar fi mai util.
Pași practici:
- Ia o pernă mică sau un prosop împăturit și strânge-l ușor pe zona operată.
- Respiră adânc o dată sau de două ori.
- Tușește scurt și ferm, în două-trei împingeri, ținând perna apăsată.
- Scuipă secrețiile în șervețel, nu le înghiți, dacă ți-e ușor.
Perna funcționează ca o atelă moale. Același truc ajută la strănut, la râs sau la schimbarea poziției. Dacă tusea te doare puternic sau ai senzația că plaga cedează, anunță personalul; află mai multe despre îngrijirea plăgii acasă.
Alte obiceiuri care ajută plămânii
Pe lângă exerciții, câteva obiceiuri mici sprijină recuperarea pulmonară. Cele mai utile sunt:
- ridicatul din pat și mersul, pentru că mișcarea adâncește natural respirația
- hidratarea suficientă, care fluidizează secrețiile
- evitarea fumului de țigară, atât al tău, cât și al celor din jur
- aerisirea camerei și evitarea prafului
- poziția semi-șezând în loc de culcat plat, mai ales dacă te simți încărcat
Pentru operațiile mari, kinetoterapeutul poate adăuga exerciții de expansiune toracică și tehnici de eliminare a secrețiilor; vezi cum se leagă de kinetoterapia după spitalizare. Cei care au renunțat la țigări înainte de operație au, în general, un avantaj, după cum explică articolul despre fumat.
Când respirația cere un control medical?
Respirația devine motiv de control dacă apar semne de infecție sau de lipsă de oxigen. Contactează medicul dacă observi:
- febră care apare sau revine
- tuse cu secreții galbene-verzui, mai abundente de la o zi la alta
- durere în piept, mai ales la inspirație
- respirație grea, scurtă, apărută brusc sau care se agravează
- buze sau unghii vinete, confuzie, amețeală marcată
Lipsa de aer apărută brusc, cu durere în piept, poate fi urgență; sună la 112. Alte situații de acest fel sunt enumerate în semnele de alarmă după externare.
Pe aceeași temă, citește și Exerciții de respirație înainte și după operație.
Întrebări frecvente
Cât timp fac exercițiile de respirație după operație?
Aproximativ prima săptămână, apoi cât timp medicul sau kinetoterapeutul recomandă. Dacă rămâi mult în pat, le continui mai mult.
Mă doare să respir adânc; e normal?
O ușoară jenă este frecventă, mai ales după operații pe torace sau abdomen. Cere un analgezic la timp și folosește perna ca sprijin; durerea puternică se raportează.
Pot face exercițiile și întins în pat?
Da, dar e mai bine cu spatele ridicat sau așezat, pentru că plămânii se umplu mai ușor. Evită poziția complet plată.
Spirometrul este obligatoriu?
Nu, respirația profundă făcută corect îți dă un beneficiu apropiat. Spirometrul doar măsoară și motivează.
